Calculator de inflație
Evoluția puterii de cumpărare a unei sume în funcție de inflație, dobândă și perioada analizată.
De ce pierderea din inflație este atât de greu de observat
Orice altă pierdere financiară produce o urmă: un comision reținut, o tranzacție, un minus în extras. Inflația nu produce niciuna. Soldul de 10.000 lei rămâne 10.000 lei și anul viitor, și peste zece ani.
Ce se schimbă este ce poți face cu ei. La o inflație medie de 5% pe an, după zece ani aceiași 10.000 lei cumpără cât cumpărau aproximativ 6.100 lei la început. Ai pierdut 39% fără să vezi vreodată o valoare negativă.
Consecința practică: ceea ce contează nu este randamentul nominal, ci cel real, adică randamentul minus inflația. Un depozit cu 6% dobândă într-un an cu 8% inflație pierde putere de cumpărare, deși soldul crește.
Cât valorează azi banii de atunci
Calculul exprimă o sumă din trecut în puterea de cumpărare corespunzătoare momentului actual.
Rata medie trebuie aleasă în funcție de perioada analizată, deoarece inflația poate varia semnificativ de la un an la altul.
Cât pierde o sumă care stă
Aceeași sumă, ținută într-un cont cu o anumită dobândă, comparată cu ce ar trebui să valoreze ca să țină pasul cu prețurile.
0 pentru un cont curent obișnuit.
| An | Sold nominal | Putere de cumpărare | Pierdere |
|---|
Ce înseamnă practic
- Fondul de urgență merită costul. Plătești erodarea ca preț pentru disponibilitate imediată. Este un cost conștient, nu o greșeală.
- Sumele care depășesc fondul de urgență au un cost de oportunitate. Menținerea lor într-un cont cu randament redus poate diminua puterea de cumpărare. Acest efect este prezentat în modulul despre costul de oportunitate.
- Salariul nominal nu este salariul real. O creștere de 5% într-un an cu 7% inflație este o scădere. Verifică-ți creșterile în termeni reali.
- Inflația ajută debitorii. Dacă ai un credit cu dobândă fixă, inflația erodează și valoarea reală a datoriei tale. Este singurul caz în care lucrează în favoarea ta.